Obiectivul si principiile Terapiei Ocupaţionale

Bogdan Constanciuc

March 18, 2015

 

Obiectivul fundamental al terapiei ocupaţionale este de menţinere şi dezvoltare a capacităţilor, de a realiza satisfăcător pentru sine şi pentru alţii diverse activităţi şi de a învăţa să se controleze pe sine şi mediul înconjurător.

Acestea constau într-un program ce vizează că finalitate creşterea încrederii în sine, creşterea independenţei în activitate a pacientului, reintegrarea în mediul familial, social şi profesional, deci a oferi pacientului condiţia psihosocială a normalităţii.

În sfera cerinţelor de bază a programelor de terapie ocupaţională se pot menţiona următoarele exigenţe:

-necesitatea de a asigura un program activ prin ocuparea integrală a timpului bolnavului;

-cuprinderea în programul de activitate a unor elemente de socio-terapie    într-un ansamblu armonios de acţiuni recuperatorii cu conţinut similar sarcinilor de munca, cum ar fi ergoterapia, ludo-terapia, meloterapia, art-terapia.

Deoarece aceste activităţi se desfăşoară mai ales în grup – acesta având valenţe sanogenetice (de a induce sănătatea) – prin acestea se realizează extinderea sferei de relaţii interumane şi de interacţiune în grup, ceea ce constituie un deziderat menit să confere clientului echilibru, sentiment de independenţă şi libertate de acţiune, capacitate de iniţiativă. Aceasta presupune drept cerinţă diminuarea ponderii terapeut-pacient, a caracterului ei uneori autoritar şi amplificarea rolului grupului.

Principiile lui William R Dunton in anul 1918 privind terapia ocupationala, construiau primele ipoteze despre importanta acestui demers terapeutic pentru reabilitarea persoanelor cu dizabilitati.

Acestea sunt: 1. Munca trebuie sa aiba ca obiectiv principal vindecarea; 2. Munca ar trebui sa fie interesanta; 3. Pacientul trebuie atent evaluat; 4. Aceasta forma a ocupatiei nu ar trebui sa ajunga in punctual de oboseala; 5. Activitatea trebuie sa aiba o utilitate la final; 6. Este de preferat sa conduca la o crestere a cunostiintelor beneficiarului; 7. Implicarea in activitati alaturi de alte personae; 8. Acordarea de support si incurajare pentru persoana implicate in activitate; 9. Rezultatul muncii, indiferent cat de slab sau de nefolositor  este, semnifica mult mai mult decat sa nu faci nimic. (Dunton, W. R. 1919)